5 definiții pentru țuțurat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
țuțurat1, ~ă a [At: ALR SN V h 1 509/316 / Pl: ~ați, ~e / E: țuțur2 + -at] (Trs) 1-2 Țuguiat (1-2).
țuțurat2, ~ă a [At: SCL 1980, 96 / Pl: ~ați, ~e / E: țuțura1] (Trs) Mândru.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚUȚURA, țuțur, vb. I. Tranz. (Reg.) A trage pe cineva de păr sau de ureche.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țuțura vb., ind. prez. 1 sg. țuțur, 3 sg. țuțură
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
țuțura, țuțur, vb. I (reg.) 1. a trage de păr, de urechi. 2. a fi mândru.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: țuțurat
țuțurat participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țuțura, țuțurverb
- 1. A trage pe cineva de păr sau de urechi. DLRLC DLRM
- Se apropie de cal, îl țuțură de urechi, luă cerga și o aruncă în căruță. SLAVICI, N. II 4. DLRLC
-