8 definiții pentru țipău țipoi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚIPẮU, țipăi, s. m. (Transilv.; uneori determinat prin «de pîine») Pîine mică (din făină de grîu). Putem sta pînă voi mînca un țipău de pîne? RETEGANUL, P. III 47. Decît țipău și cu unt Și să-l mînci c-un om urît, Mai bine mălai zguros Și să-l mînci c-un om frumos. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 462. – Variantă: țipói (MARIAN, NU. 670, ȘEZ. V 144) s. m.

țipắŭ n., pl. ăĭe (ung. cipó). Trans. Franzeluță.

ȚIPÓI s. m. v. țipău.

ȚIPÓI s. m. v. țipău.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!țipắu (reg.) s. m., art. țipắul; pl. țipắi

țipău s. n., art. țipăul; pl. țipăie


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

țipắu (-áie), s. n. – Corn, chiflă. – Var. tipou, țipoi. Mag. cipó (Tiktin; Gáldi, Dict., 166). – În Trans. de N.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țipắu, țipắi, s.m. (reg.) pâine mică, franzelă; cozonac.

țipói s.m. (reg.) ardei iute; țipar.

Intrare: țipău
țipău1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țipău
  • țipăul
  • țipău‑
plural
  • țipăi
  • țipăii
genitiv-dativ singular
  • țipău
  • țipăului
plural
  • țipăi
  • țipăilor
vocativ singular
plural
țipău2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țipău
  • țipăul
  • țipău‑
plural
  • țipăie
  • țipăiele
genitiv-dativ singular
  • țipău
  • țipăului
plural
  • țipăie
  • țipăielor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țipoi
  • țipoiul
  • țipoiu‑
plural
  • țipoi
  • țipoii
genitiv-dativ singular
  • țipoi
  • țipoiului
plural
  • țipoi
  • țipoilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țipău țipoi

  • 1. Transilvania (Uneori determinat prin «de pâine») Pâine mică (din făină de grâu).
    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Putem sta pînă voi mînca un țipău de pîne? RETEGANUL, P. III 47.
      surse: DLRLC
    • Decît țipău și cu unt Și să-l mînci c-un om urît, Mai bine mălai zguros Și să-l mînci c-un om frumos. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 462.
      surse: DLRLC

etimologie: