opțiuni
  • info
3 definiții pentru țințea

Explicative DEX

țințea sf [At: ALR I, 790/278 / V: ~eșea / Pl: ~ele / E: țintă1 + -ea] (Reg; mpl) 1 Podoabe pe îmbrăcăminte. 2 Nasturi în formă dreptunghiulară sau pătrată, cusuți ca podoabă pe chimir. 3 Discuri mici de metal, de obicei de aramă, atârnate pe chimir. 4 Paiete.

țințeșea sf vz țințea

Arhaisme și regionalisme

țințea, țințele, s.f. (reg.) podoabe pe îmbrăcăminte.

Intrare: țințea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țințea
  • țințeaua
plural
  • țințele
  • țințelele
genitiv-dativ singular
  • țințele
  • țințelei
plural
  • țințele
  • țințelelor
vocativ singular —
plural —
țințeșea substantiv feminin
substantiv feminin (F153)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țințeșea
  • țințeșeaua
plural
  • țințeșele
  • țințeșelele
genitiv-dativ singular
  • țințeșele
  • țințeșelei
plural
  • țințeșele
  • țințeșelelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țințea, țințelesubstantiv feminin

regional mai ales la plural
  • 1. Podoabe pe îmbrăcăminte. MDA2
  • 2. Nasturi în formă dreptunghiulară sau pătrată, cusuți ca podoabă pe chimir. MDA2
  • 3. Discuri mici de metal, de obicei de aramă, atârnate pe chimir. MDA2
  • 4. Paietă. MDA2
    sinonime: paietă
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.