4 definiții pentru țințar

Explicative DEX

țințar1 sm [At: ȘINCAI, HR. I, 30/23 / V: țân~ / Pl: ~i / E: srb cincar cf arm ținți „cinci”] 1 (Lpl) Nume dat aromânilor de către populațiile slave învecinate. 2 (Lpl) Nume generic pentru populația aromână. 3 (Lsg) Persoană care face parte din populația aromână.

țânțar2 sm vz țințar1

Armâni pl. adică Români, numele național al Românilor din Tesalia, Epir, Albania de mijloc și Macedonia, numiți și Țințari, iar de Greci Cuțo-Vlahi. – Datele statistice asupra lor variază dela 200.000 la 800.000 de suflete; ei sunt nomazi (păstori) și stabili (agricultori și negustori). Graiul lor e un dialect al limbei române.

Ortografice DOOM

țințar s. m., pl. țințari

Intrare: țințar
țințar1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țințar
  • țințarul
  • țințaru‑
plural
  • țințari
  • țințarii
genitiv-dativ singular
  • țințar
  • țințarului
plural
  • țințari
  • țințarilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țânțar
  • țânțarul
  • țânțaru‑
plural
  • țânțari
  • țânțarii
genitiv-dativ singular
  • țânțar
  • țânțarului
plural
  • țânțari
  • țânțarilor
vocativ singular
  • țânțarule
  • țânțare
plural
  • țânțarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țințar, țințarisubstantiv masculin

  • 1. (la) plural Nume dat aromânilor de către populațiile slave învecinate. MDA2
  • 2. (la) plural Nume generic pentru populația aromână. MDA2
  • 3. (la) singular Persoană care face parte din populația aromână. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.