opțiuni
  • info
8 definiții pentru țigai

Explicative DEX

țigai sm, a vz țigaie

țigaie [At: (a. 1649) IORGA, S. D. X, 48 / V: (reg) țigău sm, țigai sm, a, ~gâie a, ~are (Pl: țigări, țigare), ~ară (Pl: țigare) sf, a, țigar sm, ~gără sf, a, ~gâră (Pl: țigâre), țighire[1] (Pl: țighire), cig~[2] (Pl: cigăi), cigare[3] a / Pl: țigăi / E: nct] 1 sf Rasă de oi cu lână scurtă, creață, moale și fină. 2-3 sf, a (Oaie) cu lână scurtă, creață, moale și fină. 4 a (D. lână) Care este obținut de la oaie țigaie (3). 5 sf (Reg) Lână obținută de la oaia țigaie (3). 6 sf (Îvr) Lână de calitate inferioară. 7 sf Stofă fabricată din lână țigaie (4). 8 a Care este făcut din lână țigaie (4). 9-10 sm (Reg; îf țigai, țigar, țigău) Berbece (sau miel) de rasă țigaie (1).

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma țighiră — LauraGellner
  2. Variantă care figurează ca sf. — gall
  3. Variantă care figurează ca sf. — gall

țigar sm vz țigaie

țigău sn[1] vz țigaie

  1. Definiția principală (țigaie) încadrează țigău ca sm. — cata

ȚIGAIE 👉 ȚIGĂU.

ȚIGĂU, ❍ȚÎGĂU, f. ȚIGAIE, ❍ȚÎGARE adj. și sm. f. 🐑 Se zice despre o varietate de oi cu lîna fină, mătăsoasă, scurtă și creață: (berbece) țigău (🖼 5130), (oaie) țigaie (🖼 5131); lînă țigaie; un Țigan negru ca un fund de ceaun, creț la cap ca o oaie țigaie... îmi ieși înainte (GN.); țigăile sînt mai bune decît cărnăile, țuștile și oltencele, pentru că au o lînă mai bună, mai moale, mai subțire și... mai scumpă decît a celorlalte soiuri (ION.).

❍ȚÎGARE 👉 ȚIGĂU.

❍ȚÎGĂU 👉 ȚIGĂU.

Intrare: țigai
țigai2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țigai
  • țigaiul
plural
  • țigai
  • țigaii
genitiv-dativ singular
  • țigai
  • țigaiului
plural
  • țigai
  • țigailor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țigar
  • țigarul
plural
  • țigari
  • țigarii
genitiv-dativ singular
  • țigar
  • țigarului
plural
  • țigari
  • țigarilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țigău
  • țigăul
  • țigău‑
plural
  • țigăi
  • țigăii
genitiv-dativ singular
  • țigău
  • țigăului
plural
  • țigăi
  • țigăilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țigai, țigaisubstantiv masculin

  • 1. regional (În forma țigai, țigar, țigău) Berbece (sau miel) de rasă țigaie. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.