8 definiții pentru țeruză

Explicative DEX

țeru sf [At: MOLNAR, D. 385/9 / V: (reg) țir~, țar~, ~u (Pl: țeruji), ~rău~, cer~[1], ceru[2] / Pl: ~ze / E: mg ceruza, lat cerussa] 1 (Îrg) Creion. 2 (Trs; Mar; șîs ceruză de piatră, țăruză de ardeață) Un fel de condei cu care scriau copiii pe tăbliță.

  1. Are definiție proprie. — gall
  2. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

țaru sf vz țeruză

țerău sf vz țeruză

țeru sf vz țeruză

țiru sf vz țeruză

Arhaisme și regionalisme

țeruză, țeruze, s.f. (reg.) creion.

țerúză, s.f. v. țăruză („condei”).

țeruză, s.f. – v. țăruză („condei”).

Intrare: țeruză
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țeru
  • țeruza
plural
  • țeruze
  • țeruzele
genitiv-dativ singular
  • țeruze
  • țeruzei
plural
  • țeruze
  • țeruzelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceru
  • ceruza
plural
genitiv-dativ singular
  • ceruze
  • ceruzei
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceru
  • cerusa
plural
  • ceruse
  • cerusele
genitiv-dativ singular
  • ceruse
  • cerusei
plural
  • ceruse
  • ceruselor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țaru
  • țaruza
plural
  • țaruze
  • țaruzele
genitiv-dativ singular
  • țaruze
  • țaruzei
plural
  • țaruze
  • țaruzelor
vocativ singular
plural
țerăuză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țerău
  • țerăuza
plural
  • țerăuze
  • țerăuzele
genitiv-dativ singular
  • țerăuze
  • țerăuzei
plural
  • țerăuze
  • țerăuzelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țeru
  • țeruja
plural
  • țeruji
  • țerujile
genitiv-dativ singular
  • țeruji
  • țerujii
plural
  • țeruji
  • țerujilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țiru
  • țiruza
plural
  • țiruze
  • țiruzele
genitiv-dativ singular
  • țiruze
  • țiruzei
plural
  • țiruze
  • țiruzelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țeru, țeruzesubstantiv feminin

regional
  • 1. învechit Creion. MDA2
    sinonime: creion
  • 2. (în) sintagmă (Ceruză de piatră, țăruză de ardeață) Un fel de condei cu care scriau copiii pe tăbliță. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.