10 definiții pentru șușuit (fapt) șoșoit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUȘUÍT s. n. Faptul de a șușui; zgomot produs de cineva sau de ceva care șușuie; șușuială, șușuitură. – V. șușui.

șușuit1 sn [At: DDRF / Pl: ~uri / E: șușui2] (Reg) 1 Șopot1 (5). 2 Șâșâit (2). 3 Șoptire (1). 4 Șușoteală (2). 5 Clevetire.

șușuit2, ~ă a, av [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: șușui2] (Reg) 1-2 Șoptit2 (1-2).

ȘUȘUÍT s. n. Faptul de a șușui; zgomot produs de cineva sau de ceva care șușuie; șușuială, șușuitură. – V. șușui.

ȘUȘUÍT s. n. Faptul de a șușui; foșnet de frunze; șoaptă (răuvoitoare). N-avea să scoată capul în lume Sultănica, ea care de bună ce era ș-ar fi dat și dumicatul din gură, că începeau șușuitul și ponoasele. DELAVRANCEA, S. 14. – Variantă: șoșoít (POPA, v. 115) s. n.

ȘUȘUÍT n. 1) v. A ȘUȘUI. 2) Sunet caracteristic produs de un obiect sau de un om care șușuie. /v. a șușui

șoșoit sn [At: CADE 1256 / V: (reg) ~șăit / Pl: ~uri / E: șoșoi2] (Reg) 1 Șopot1. 2 Șoptire (1). 3 Șușoteală (2).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: șușuit (fapt)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șușuit
  • șușuitul
  • șușuitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • șușuit
  • șușuitului
plural
vocativ singular
plural
șoșoit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoșoit
  • șoșoitul
  • șoșoitu‑
plural
  • șoșoituri
  • șoșoiturile
genitiv-dativ singular
  • șoșoit
  • șoșoitului
plural
  • șoșoituri
  • șoșoiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șușuit (fapt) șoșoit

  • 1. Faptul de a șușui; zgomot produs de cineva sau de ceva care șușuie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: șușuială șușuitură attach_file un exemplu
    exemple
    • N-avea să scoată capul in lume Sultănica, ea care de bună ce era ș-ar fi dat și dumicatul din gură, că începeau șușuitul și ponoasele. DELAVRANCEA, S. 14.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi șușui
    surse: DEX '09 DEX '98