12 definiții pentru ștrengărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTRENGĂRÍE, ștrengării, s. f. Faptă de ștrengar; poznă, șotie, năzbâtie. – Ștrengar + suf. -ie.

ȘTRENGĂRÍE, ștrengării, s. f. Faptă de ștrengar; poznă, șotie, năzbâtie. – Ștrengar + suf. -ie.

ȘTRENGĂRÍE, ștrengării, s. f. (De obicei cu o nuanță de simpatie) Faptul de a ștrengări, faptă de ștrengar (v. poznă, șotie); hoinăreală. E timpul numai bun de joc Și bun de ștrengărie. IOSIF, PATR. 15. Era un neastîmpăr ș-o bucurie de copii, care pregătesc o mare ștrengărie. VLAHUȚĂ, O. A. 158. ♦ (Mai ales la pl.) Aventură de dragoste. V. crailîc. El... după ce ș-a petrecut tinerețea-n chefuri și ștrengării, îmi pretinde mie seriozitate și credință! La TDRG. Viața de cafenea, ștrengăriile cu prietenii începură a-l atrage. VLAHUȚĂ, O. A. 257.

ȘTRENGĂRÍE ștrengării f. Faptă de ștrengar. A se ține de ~i. [Art. ștrengăria; G.-D. ștrengăriei; Sil. -ri-e] /ștrengar + suf. ~ie

ștrengărie f. faptă de ștrengar.

ștrengăríe f. (d. ștrengar). Poznă (petrecere, glumă) copilărească. Eŭf. Escapadă: a face ștrengăriĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ștrengăríe s. f., art. ștrengăría, g.-d. art. ștrengăríei; (fapte, atitudini) pl. ștrengăríi, art. ștrengăríile

ștrengăríe s. f., art. ștrengăría, g.-d. art. ștrengăríei; (fapte, atitudini) pl. ștrengăríi, art. ștrengăríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTRENGĂRÍE s. 1. v. glumă. 2. v. poznă. 3. v. năzbâtie. 4. v. farsă.

ȘTRENGĂRÍE s. v. golănie, haimanalâc, hoinăreală, vagabondaj, vagabondare.

ȘTRENGĂRIE s. 1. ghidușie, glumă, năzbîtie, năzdrăvănie, nebunie, poznă, (prin Ban.) poșovaică, (Mold.) prujă, prujitură, (Mold., Bucov. și Transilv.) șagă, (prin Ban. și Transilv.) șalmă, (prin Transilv. și Olt.) șoadă, (prin Olt. și Munt.) șoană, (Transilv., Ban. și Olt.) șozenie, (Transilv.) șozie, (Mold.) tămășag, (prin Olt.) zgoandă, (înv.) cabazlîc, (fam.) pehlivănie. (~ lui ne-a amuzat.) 2. drăcie, drăcovenie, năzbîtie, poznă, (pop.) drăcărie, (fam.) parascovenie. (Ce mai e și ~ asta?) 3. bazaconie, năzbîtie, poznă, trăsnaie, (Olt.) trăsneală. (O ~ de copil.) 4. farsă, festă, ghidușie, glumă, păcăleală, păcălitură, poznă, (pop. și fam.) renghi, șotie, (reg.) năsărîmbă, păcală, (Ban. și Transilv.) mișculanță, (prin Ban. și Transilv.) șalmă, (prin Transilv.) șăncălănie, (prin Transilv. și Munt.) șăncălie, (înv.) bosma. (Lasă-te de ~ii!)

ștrengărie s. v. GOLĂNIE. HAIMANALÎC. HOINĂREALĂ. VAGABONDAJ. VAGABONDARE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștrengăríe2, ștrengăríi, s.f. (înv. și reg.) atelier unde se făceau ștreanguri.

Intrare: ștrengărie
ștrengărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștrengărie
  • ștrengăria
plural
  • ștrengării
  • ștrengăriile
genitiv-dativ singular
  • ștrengării
  • ștrengăriei
plural
  • ștrengării
  • ștrengăriilor
vocativ singular
plural

ștrengărie

  • 1. Faptă de ștrengar.
    exemple
    • E timpul numai bun de joc Și bun de ștrengărie. IOSIF, PATR. 15.
      surse: DLRLC
    • Era un neastîmpăr ș-o bucurie de copii, care pregătesc o mare ștrengărie. VLAHUȚĂ, O. A. 158.
      surse: DLRLC
    • 1.1. mai ales la plural Aventură de dragoste.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • El... după ce ș-a petrecut tinerețea-n chefuri și ștrengării, îmi pretinde mie seriozitate și credință! La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Viața de cafenea, ștrengăriile cu prietenii începură a-l atrage. VLAHUȚĂ, O. A. 257.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Ștrengar + sufix -ie.
    surse: DEX '09 DEX '98