8 definiții pentru ștrengăriță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTRENGĂRÍȚĂ, ștrengărițe, s. f. Fată sau femeie tânără vioaie, zglobie, care se poartă ca un ștrengar. – Ștrengar + suf. -iță.

ȘTRENGĂRÍȚĂ, ștrengărițe, s. f. Fată sau femeie tânără vioaie, zglobie, care se poartă ca un ștrengar. – Ștrengar + suf. -iță.

ȘTRENGĂRÍȚĂ, ștrengărițe, s. f. (De obicei cu o nuanță de simpatie) Fată cu apucături de ștrengar. În sfîrșit, am mai pus și noi mîna pe tine, ștrengăriță frumoasă și nestatornică! REBREANU, R. I 156.

ȘTRENGĂRÍȚĂ ~e f. Fată care se poartă ștrengărește. Mare ~ mai ești! /ștrengar + suf. ~iță

ștrengár m. (d. ștreang, adică „bun de ștreang, un spînzurat”). Fam. Care face ștrengăriĭ. – Fem. -ăriță, pl. e.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ștrengăríță s. f., g.-d. art. ștrengăríței; pl. ștrengăríțe

ștrengăríță s. f., g.-d. art. ștrengăríței, pl. ștrengăríțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTRENGĂRÍȚĂ s. 1. hoțoaică, hoțomancă, șmecheroaică. (Mare ~ mai este!) 2. diavoliță, drăcoaică, tartoriță, (Mold.) zgâtie. (Maria e o ~ și jumătate.)

ȘTRENGĂRIȚĂ s. 1. hoțoaică, hoțomancă, șmecheroaică. (Mare ~ mai este!) 2.* diavoliță, drăcoaică, tartoriță, (Mold.) zgîtie. (Maria e o ~ și jumătate.)

Intrare: ștrengăriță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștrengăriță
  • ștrengărița
plural
  • ștrengărițe
  • ștrengărițele
genitiv-dativ singular
  • ștrengărițe
  • ștrengăriței
plural
  • ștrengărițe
  • ștrengărițelor
vocativ singular
  • ștrengăriță
  • ștrengărițo
plural
  • ștrengărițelor

ștrengăriță

  • 1. Fată sau femeie tânără vioaie, zglobie, care se poartă ca un ștrengar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • În sfîrșit, am mai pus și noi mîna pe tine, ștrengăriță frumoasă și nestatornică! REBREANU, R. I 156.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ștrengar + sufix -iță.
    surse: DEX '09 DEX '98