5 definiții pentru ștremeleag


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ștremeleag [At: SCRIBAN, D. / V: (reg) st~ sn / Pl: ~ege, ~uri sn, ~egi sm / E: ns cf ștepeleag] 1 sn (Mun; Olt) Tulpină fără ramuri sau fără frunze. 2 sn (Mun; d. oameni; îe) A fi (sau a rămâne) ~ A fi (sau a rămâne) dezbrăcat. 3 sn (Mun; d. oameni; îae) A fi (sau a rămâne) sărac. 4 sn (Mun) Băț (1). 5 sn (Olt; irn) Furcă (de tors). 6 sn (Olt) Știulete (4). 7 sn (Olt) Parte a calului pe care crește coada. 8 sm (Mun; irn) Om înalt și slab. 9 sn (Arg; fig) Penis.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ștremeleág s. n., pl. ștremeleáguri / ștremelége


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTREMELEÁG s. v. membru, penis.

ștremeleag s. v. MEMBRU. PENIS.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștremeleág, ștremelége și ștremeleáguri, s.n. și ștremelégi, s.m. (reg.) 1. (s.n.) tulpină fără ramuri sau fără frunze. 2. (s.n.) băț, bâtă. 3. (s.n.) furcă de tors. 4. (s.n.) partea lemnoasă a fructului de porumb, fără boabe. 5. (s.n.) parte a cozii calului pe care crește părul. 6. (s.m.) om înalt și slab.

Intrare: ștremeleag
ștremeleag (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștremeleag
  • ștremeleagul
  • ștremeleagu‑
plural
  • ștremeleaguri
  • ștremeleagurile
genitiv-dativ singular
  • ștremeleag
  • ștremeleagului
plural
  • ștremeleaguri
  • ștremeleagurilor
vocativ singular
plural
ștremeleag (pl. -ege) substantiv neutru
substantiv neutru (N16)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștremeleag
  • ștremeleagul
  • ștremeleagu‑
plural
  • ștremelege
  • ștremelegele
genitiv-dativ singular
  • ștremeleag
  • ștremeleagului
plural
  • ștremelege
  • ștremelegelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)