10 definiții pentru șovăit șovoit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOVĂÍT, -Ă, șovăiți, -te, adj. (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărât. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. – V. șovăi.

ȘOVĂÍT, -Ă, șovăiți, -te, adj. (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărât. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. – V. șovăi.

șovăit, ~ă a [At: CANTEMIR, IST. 139 / V: (îvr) ~iat, ~voit, (reg) ~veiat, (înv) șuv~ / Pl: ~iți, ~e / E: șovăi1] 1 (Rar; d. mers, mișcări, atitudini etc.) Șovăitor (1). 2 (Îrg; d. ape curgătoare, drumuri etc.) Care face coturi Si: cotit (6), sinuos. 3 (Înv; pex; îf șuvăit) Care este strâmb Si: încovoiat. 4 (Înv; d. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Perfid. 5 (Înv; d. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Ascuns2 (3). 6 (Rar; d. oameni) Șovăitor (3). 7 (Reg; d. oameni) Deșirat2 (7).

ȘOVĂÍT, -Ă, șovăiți, -te, adj. (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărît, nedecis, neprecis. Epoca zisă de bronz... ne prezintă în toate productele ei forme șovăite de o grație originală. ODOBESCU, S. II 256. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. Pe-o potecă șovăită merge mierla. GOROVEI, C. 235. – Variantă: șovoít, -ă (NEGRUZZI, S. I 29) adj.

șovăit, -ă adj. Cotit, întortocheat: uliță șovăită. – Și șovoit (nord) și șuvăit (vechĭ).

șovoit a. Mold. întortochiat: pe șovoita uliță NEGR. [V. șovoì].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘOVĂÍT adj. v. clătinat, cotit, ezitant, fluctuant, indecis, împiedicat, împleticit, întortocheat, nedecis, nehotărât, nesigur, poticnit, sinuos, sucit, șerpuit, șerpuitor, șovăielnic, șovăitor.

șovăit adj. v. CLĂTINAT. COTIT. EZITANT. FLUCTUANT. INDECIS. ÎMPIEDICAT. ÎMPLETICIT. ÎNTORTOCHEAT. NEDECIS. NEHOTĂRÎT. NESIGUR. POTICNIT. SINUOS. SUCIT. ȘERPUIT. ȘERPUITOR. ȘOVĂIELNIC. ȘOVĂITOR.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șovoít, -ă, adj. (reg.; despre ulițe și drumuri) întortocheat.

Intrare: șovăit
șovăit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șovăit
  • șovăitul
  • șovăitu‑
  • șovăi
  • șovăita
plural
  • șovăiți
  • șovăiții
  • șovăite
  • șovăitele
genitiv-dativ singular
  • șovăit
  • șovăitului
  • șovăite
  • șovăitei
plural
  • șovăiți
  • șovăiților
  • șovăite
  • șovăitelor
vocativ singular
plural
șovoit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șovoit
  • șovoitul
  • șovoitu‑
  • șovoi
  • șovoita
plural
  • șovoiți
  • șovoiții
  • șovoite
  • șovoitele
genitiv-dativ singular
  • șovoit
  • șovoitului
  • șovoite
  • șovoitei
plural
  • șovoiți
  • șovoiților
  • șovoite
  • șovoitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șovăit șovoit rar

etimologie:

  • vezi șovăi
    surse: DEX '09 DEX '98