10 definiții pentru șoldar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOLDÁR, șoldare, s. n. Curea de ham care trece peste șoldul calului. – Șold + suf. -ar.

șoldar sn [At: DAME, T. 50 / V: (îrg) ~iu / Pl: ~e / E: șold1 + -ar] (Reg) Curea de ham care trece peste spatele calului, în regiunea șoldurilor1 (2) Si: (reg) chitrim, copsar (1), spătar dinapoi, țoft.

ȘOLDÁR, șoldari, s. m. Curea de ham care trece peste șoldul calului. – Șold + suf. -ar.

ȘOLDÁR, șoldari, s. m. Curea de ham, care trece peste șoldul calului.

ȘOLDÁR ~e n. Element de harnașament constând dintr-o curea, care trece peste șoldul calului. /șold + suf. ~ar

șoldar m. partea hamului ce acopere șoldul calului.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șoldár (curea) s. n., pl. șoldáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘOLDÁR s. (reg.) chitrim, copsar, țoft. (~ la ham.)

ȘOLDAR s. (reg.) chitrim, copsar, țoft. (~ la ham.)

Intrare: șoldar
șoldar1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoldar
  • șoldarul
  • șoldaru‑
plural
  • șoldare
  • șoldarele
genitiv-dativ singular
  • șoldar
  • șoldarului
plural
  • șoldare
  • șoldarelor
vocativ singular
plural
șoldar2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoldar
  • șoldarul
  • șoldaru‑
plural
  • șoldari
  • șoldarii
genitiv-dativ singular
  • șoldar
  • șoldarului
plural
  • șoldari
  • șoldarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șoldar

etimologie:

  • Șold + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98