6 definiții pentru șnuruit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2

șnuruit2, ~ă a [At: (a. 1832) DOC. EC. 499 / Pl: ~iți, ~e / E: șnurui] 1 (D. registre, dosare etc.) Cu foile prinse la o margine cu șnur (1), pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2 (Pex; d. obiecte) Strâns cu șnur (1), pentru a se ține împreună. 3 (Reg; d. haine) împodobit cu șnur (1) Si: (reg) șinorit. 4 Prevăzut cu șnur (1).

ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) Împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.

ȘNURUÍT, -Ă, șnumiți, -te, adj. 1. (Despre registre) Cu foile legate după procedura obișnuită a șnuruirii, pentru a nu putea fi schimbate sau sustrase. ♦ (Despre albume, cărți, manuscrise) Broșat prin legarea cu un șnur petrecut prin fiecare foaie dublu perforată. 2. (Popular, despre haine) împodobit cu șnururi. Trimisul providenței, mustăcios și spătos, cu ilic șnuruit... venea fluierînd cu pași lați. C. PETRESCU, A. R. 18. Iese Chiva-mpodobită Cu ia tot șnuruită. BIBICESCU, P. P. 345.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘNURUÍT adj. (Transilv.) șinorit. (Registru ~.)

ȘNURUIT adj. (Transilv.) șinorit. (Registru ~.)

Intrare: șnuruit (adj.)
șnuruit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șnuruit
  • șnuruitul
  • șnuruitu‑
  • șnurui
  • șnuruita
plural
  • șnuruiți
  • șnuruiții
  • șnuruite
  • șnuruitele
genitiv-dativ singular
  • șnuruit
  • șnuruitului
  • șnuruite
  • șnuruitei
plural
  • șnuruiți
  • șnuruiților
  • șnuruite
  • șnuruitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șnuruit (adj.)

  • 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1.) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: șinorit
    • 1.1. (Despre albume, cărți, manuscrise) Broșat prin legarea cu un șnur petrecut prin fiecare foaie dublu perforată.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre haine) Împodobit cu șnur (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trimisul providenței, mustăcios și spătos, cu ilic șnuruit... venea fluierînd cu pași lați. C. PETRESCU, A. R. 18.
      surse: DLRLC
    • Iese Chiva-mpodobită Cu ia tot șnuruită. BIBICESCU, P. P. 345.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi șnurui
    surse: DEX '09 DEX '98