6 definiții pentru șicanator (persoană)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șicanator, ~oare smf, a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~oare / E: șicana + -tor] 1-2 (Înv) (Persoană) care șicanează (1) Si: (frî) șicanier (1-2). 3-4 (Pop; rar) (Persoană) căreia îi place să șicaneze (2) Si: (frî) șicanier (3-4).

ȘICANATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care șicanează, căruia îi place să șicaneze. (după fr. chicaneur)

șicanator a. și m. care șicanează, cui place a șicana.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șicanatór s. m., pl. șicanatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘICANATÓR adj., s. cârcotaș, (rar) procesiv, (pop.) cârtitor, gâlcevitor, (Mold. și Bucov.) cârciogar. (Om ~.)

ȘICANATOR adj., s. cîrcotaș, (rar) procesiv, (pop.) cîrtitor, gîlcevitor, (Mold. și Bucov.) cîrciogar. (Om ~.)

Intrare: șicanator (persoană)
șicanator2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șicanator
  • șicanatorul
  • șicanatoru‑
plural
  • șicanatori
  • șicanatorii
genitiv-dativ singular
  • șicanator
  • șicanatorului
plural
  • șicanatori
  • șicanatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șicanator șicanatoare

  • 1. (Persoană) Care șicanează, căruia îi place să sâcâie pe cineva pentru lucruri de nimic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 sinonime: sâcâitor șicanier

etimologie:

  • Șicana + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98