7 definiții pentru șerpurel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘERPURÉL, șerpurei, s. m. (Pop.) Șerpișor. – Șarpe + suf. -urel.

ȘERPURÉL, șerpurei, s. m. (Pop.) Șerpișor. – Șarpe + suf. -urel.

șerpurel sm [At: CIHAC I, 274 / V: (pop) ~unel / Pl: ~ei / E: șarpe + -urel] 1-2 (Pop; șhp) Șerpișor (1-2).

ȘERPURÉL, șerpurei, s. m. (Popular) Șerpișor. În fîntînă o pietricică... Și sub piatră-un șerpurei, Cu dinții de oțel. ALECSANDRI, P. P. 271.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șerpurél (pop.) s. m., pl. șerpuréi, art. șerpuréii

șerpurél s. m., pl. șerpuréi, art. șerpuréii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘERPURÉL s. v. șerpișor.

ȘERPUREL s. (ZOOL.) șerpișor, serpuleț.

Intrare: șerpurel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șerpurel
  • șerpurelul
  • șerpurelu‑
plural
  • șerpurei
  • șerpureii
genitiv-dativ singular
  • șerpurel
  • șerpurelului
plural
  • șerpurei
  • șerpureilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șerpurel

etimologie:

  • Șarpe + sufix -urel.
    surse: DEX '09 DEX '98