9 definiții pentru șerpișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘERPIȘÓR, șerpișori, s. m. Diminutiv al lui șarpe, șerpurel; fig. om zglobiu, neastâmpărat. – Șarpe + suf. -ișor.

șerpișor sm [At: LM / Pl: ~i / E: șarpe + -ișor] 1-2 (Șhp) Șarpe (2) (mic) Si: șerpuleț (1-2), (pop) șerpurel (1-2), (reg) șerpete (1-2), șerpulete (1-2). 3 (Pop) Motiv decorativ pe vasele de lut. 4 (Fig) Persoană zglobie. 5 (Fig) Persoană neastâmpărată.

ȘERPIȘÓR, șerpișori, s. m. Diminutiv al lui șarpe; șerpurel; fig. om zglobiu, neastâmpărat. – Șarpe + suf. -ișor.

ȘERPIȘÓR, șerpișori, s. m. Diminutiv al lui șarpe; fig. om zglobiu, neastîmpărat. V. drăcușor. Ce rost își are pofta nebună a șerpișorilor mei de copii aici. SAHIA, N. 32.

ȘERPIȘÓR ~i m. (diminitiv de la șarpe) fig. Ființă vioaie neastâmpărată. /șarpe + suf. ~ișor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șerpișór s. m., pl. șerpișóri

șerpișór s. m., pl. șerpișóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘERPIȘÓR s. (ZOOL.) șerpuleț, șerpurel.

ȘERPIȘOR s. (ZOOL.) șerpuleț, șerpurel.

Intrare: șerpișor
șerpișor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șerpișor
  • șerpișorul
  • șerpișoru‑
plural
  • șerpișori
  • șerpișorii
genitiv-dativ singular
  • șerpișor
  • șerpișorului
plural
  • șerpișori
  • șerpișorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șerpișor

  • 1. Diminutiv al lui șarpe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: șerpuleț șerpurel
    • 1.1. figurat Om zglobiu, neastâmpărat.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ce rost își are pofta nebună a șerpișorilor mei de copii aici. SAHIA, N. 32.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Șarpe + sufix -ișor.
    surse: DEX '09 DEX '98