11 definiții pentru șantan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘANTÁN, șantane, s. n. (Înv.) Local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole de varietăți pentru a distra publicul. [Pl. și: șantanuri] – Din fr. [café] chantant.

șantan sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~e, ~uri / E: fr (café) chantant] (Frr) Local de petrecere (cu program de noapte) în care cântăreți și dansatori dau spectacole.

ȘANTÁN, șantane, s. n. (Rar) Local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole de varietăți pentru a distra publicul. [Pl. și: șantanuri] – Din fr. [café] chantant.

ȘANTÁN, șantane și șantanuri, s. n. (Franțuzism ieșit din uz) Local de petrecere, în care cîntăreți și dansatori dau spectacole pe o scenă improvizată. Era, cum se spunea încă de pe atunci, un tip al podului Mogoșoaiei, al cafenelelor și al șantanurilor. PAS, L. I 283.

ȘANTÁN s.n. (Franțuzism) Cafenea unde se produc cântăreți și dansatori pentru a distra publicul. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. (café) chantant].

ȘANTÁN s. n. local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole. (< fr. /café/ chantant)

ȘANTÁN ~uri n. rar Local public de distracție unde se prezintă spectacole de varietăți. [Pl. și șantane] /<fr. [café] chantant

*șantán n., pl. e și urĭ (din cafe-șantan). Triv. Local saŭ grădină în care se bea, ĭar niște bĭete cîntărețe țipă pe o scenă. V. varietate.

*cafe-șantán n., pl. e (fr. café chantant [= café concert], d. café, cafenea, și chantant, cîntător). Triv. Șantan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șantán (înv.) s. n., pl. șantáne/șantánuri

șantán s. n., pl. șantáne/șantánuri

Intrare: șantan
șantan1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șantan
  • șantanul
  • șantanu‑
plural
  • șantane
  • șantanele
genitiv-dativ singular
  • șantan
  • șantanului
plural
  • șantane
  • șantanelor
vocativ singular
plural
șantan2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șantan
  • șantanul
  • șantanu‑
plural
  • șantanuri
  • șantanurile
genitiv-dativ singular
  • șantan
  • șantanului
plural
  • șantanuri
  • șantanurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șantan

  • 1. învechit Local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole de varietăți pentru a distra publicul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Era, cum se spunea încă de pe atunci, un tip al podului Mogoșoaiei, al cafenelelor și al șantanurilor. PAS, L. I 283.
      surse: DLRLC

etimologie: