8 definiții pentru învioșa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

învioșa vtr [At: NECULCE, ap. LET. II, 365/3 / V: (cscj) i / P: ~vi-o~ / Pzi: ez / E: cf viu] (Mol) 1-2 A (se) înviora (1-2).

ÎNVIOȘÁ, învioșez, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) înviora. [Pr.: -vi-o-] – Cf. viu.

ÎNVIOȘÁ, învioșez, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) înviora. [Pr.: -vi-o-] – Cf. viu.

ÎNVIOȘÁ, învioșez, vb. I. Tranz. (Regional) A înviora. Păsărelele, învioșate de primele raze ale soarelui, zburau din creangă în creangă, chemîndu-se cu ciripitul lor drăgălaș și fraged. BUJOR, S. 155. Recoreala nopții învioșase toate. CONTEMPORANUL, VIIII 8. – Pronunțat: -vi-o-.

învioșà v. a da vieață, a reînsufleți. [Dela un primitiv vios (v. viu)].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

învioșá (a ~) (reg.) (-vi-o-) vb., ind. prez. 3 învioșeáză, 1 pl. învioșắm; conj. prez. 3 învioșéze; ger. învioșấnd

învioșá vb. (sil. -vi-o-), ind. prez. 1 sg. învioșéz, 3 sg. și pl. învioșeáză, 1 pl. învioșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. învioșéze; ger. învioșând


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNVIOȘÁ vb. v. înviora, redresa, reface, restabili.

învioșa vb. v. ÎNVIORA. REDRESA. REFACE. RESTABILI.

Intrare: învioșa
  • silabație: în-vi-o-șa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învioșa
  • ‑nvioșa
  • învioșare
  • ‑nvioșare
  • învioșat
  • ‑nvioșat
  • învioșatu‑
  • ‑nvioșatu‑
  • învioșând
  • ‑nvioșând
  • învioșându‑
  • ‑nvioșându‑
singular plural
  • învioșea
  • ‑nvioșea
  • învioșați
  • ‑nvioșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învioșez
  • ‑nvioșez
(să)
  • învioșez
  • ‑nvioșez
  • învioșam
  • ‑nvioșam
  • învioșai
  • ‑nvioșai
  • învioșasem
  • ‑nvioșasem
a II-a (tu)
  • învioșezi
  • ‑nvioșezi
(să)
  • învioșezi
  • ‑nvioșezi
  • învioșai
  • ‑nvioșai
  • învioșași
  • ‑nvioșași
  • învioșaseși
  • ‑nvioșaseși
a III-a (el, ea)
  • învioșea
  • ‑nvioșea
(să)
  • învioșeze
  • ‑nvioșeze
  • învioșa
  • ‑nvioșa
  • învioșă
  • ‑nvioșă
  • învioșase
  • ‑nvioșase
plural I (noi)
  • învioșăm
  • ‑nvioșăm
(să)
  • învioșăm
  • ‑nvioșăm
  • învioșam
  • ‑nvioșam
  • învioșarăm
  • ‑nvioșarăm
  • învioșaserăm
  • ‑nvioșaserăm
  • învioșasem
  • ‑nvioșasem
a II-a (voi)
  • învioșați
  • ‑nvioșați
(să)
  • învioșați
  • ‑nvioșați
  • învioșați
  • ‑nvioșați
  • învioșarăți
  • ‑nvioșarăți
  • învioșaserăți
  • ‑nvioșaserăți
  • învioșaseți
  • ‑nvioșaseți
a III-a (ei, ele)
  • învioșea
  • ‑nvioșea
(să)
  • învioșeze
  • ‑nvioșeze
  • învioșau
  • ‑nvioșau
  • învioșa
  • ‑nvioșa
  • învioșaseră
  • ‑nvioșaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

învioșa învioșare învioșat

  • 1. regional A (se) înviora.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: redresa reface restabili înviora 2 exemple
    exemple
    • Păsărelele, învioșate de primele raze ale soarelui, zburau din creangă în creangă, chemîndu-se cu ciripitul lor drăgălaș și fraged. BUJOR, S. 155.
      surse: DLRLC
    • Recoreala nopții învioșase toate. CONTEMPORANUL, VIIII 8.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cf. viu
    surse: DEX '09 DEX '98