7 definiții pentru învârtit (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVÂRTÍT2, -Ă, învârtiți, -te, adj., s. m., s. f. 1. Adj. Înfășurat, răsucit. 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război); persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună, prin mijloace dubioase. 3. S. f. Numele unui dans popular cu învârtituri; melodie după care se execută acest dans. 4. S. f. Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, umplută cu nuci, mere sau brânză. – V. învârti.

învârtit2, ~ă [At: LB / Pl: ~iți, ~e / E: învârti] 1 a Rotit. 2 a Răsucit. 3 a Înfășurat. 5 sm (Fam) Persoană care s-a eschivat prin favoritism de la obligațiile sale (militare). 6 sm (Fam) Persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună prin mijloace îndoielnice. 7 sfa Dans popular cu învârtituri, asemănător cu polca. 8 sfa Melodie după care se execută învârtită (7). 9 sf Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, umplută cu nuci, mere sau brânză. 10 a (D. unelte, arme etc.) Mânuit. 11 a Administrat, condus. 12 a (înv; d. persoane) Smintit. 13 sf Mâncare țărănească nedefinită mai îndeaproape. 14 sf Plăcintă cu brânză sau miere Si: învărtitură (5).

ÎNVÂRTÍT2, -Ă, învârtiți, -te, adj., subst. 1. Adj. Înfășurat, răsucit. 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război); persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună, prin mijloace dubioase. 3. S. f. Numele unui dans popular cu învârtituri; melodie după care se execută acest dans. 4. S. f. Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, umplută cu nuci, mere sau brânză. – V. învârti.

ÎNVÎRTÍT, -Ă, învîrtiți, -te, adj. Sucit, răsucit (în formă de spirală). Domnul Elefant, cu nasul învîrtit. ALEXANDRESCU, M. 297. Buruiene ciuciulite, Ciuciulite și-nvîrtite (Țigara). GOROVEI, C. 373. ♦ Fig. (Substantivat) Persoană care s-a sustras, s-a eschivat (prin mijloace necinstite) de la anumite obligații; persoană care face afaceri necinstite. Dezertez și-i împușc pe toți învîrtiții satului. CAMILAR, N. I 403. Găsești pe șmecheri, pe învîrtiții cu acte în regulă. PAS, Z. III 168.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

învârtít1 adj. m., s. m., pl. învârtíți; adj. f., s. f. învârtítă, pl. învârtíte

învârtít adj. m., s. m., pl. învârtíți; f. sg. învârtítă, pl. învârtíte


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

învârtit, învârtiți s. m. (peior.) 1. persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război) 2. persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună prin mijloace dubioase

Intrare: învârtit (s.m.)
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învârtit
  • ‑nvârtit
  • învârtitul
  • învârtitu‑
  • ‑nvârtitul
  • ‑nvârtitu‑
plural
  • învârtiți
  • ‑nvârtiți
  • învârtiții
  • ‑nvârtiții
genitiv-dativ singular
  • învârtit
  • ‑nvârtit
  • învârtitului
  • ‑nvârtitului
plural
  • învârtiți
  • ‑nvârtiți
  • învârtiților
  • ‑nvârtiților
vocativ singular
  • învârtitule
  • ‑nvârtitule
  • învârtite
  • ‑nvârtite
plural
  • învârtiților
  • ‑nvârtiților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

învârtit (s.m.)

  • 1. figurat familiar Persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război); persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună, prin mijloace dubioase.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Dezertez și-i împușc pe toți învîrtiții satului. CAMILAR, N. I 403.
      surse: DLRLC
    • Găsești pe șmecheri, pe învîrtiții cu acte în regulă. PAS, Z. III 168.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi învârti
    surse: DEX '09 NODEX