15 definiții pentru înlăturat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înlăturat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înlătura] 1 Îndepărtare (2). 2 Eliminare. 3 Excludere.

înlăturat2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 105 / Pl: ~ați, ~e / E: înlătura] 1 Dat la o parte. 2 Eliminat. 3 Exclus.

ÎNLĂTURÁT, -Ă, înlăturați, -te, adj. (Rar) Izolat. Trăind însă cu totul înlăturat de asemenea crîncene lupte [literare]... scriu mai mult pentru a mea proprie plăcere. ODOBESCU, S. III 105.

ÎNLĂTURÁ, înlắtur, vb. I. Tranz. A da la o parte, a îndepărta; a delătura; p. ext. a face să dispară. – În + laturi (pl. lui latură).

ÎNLĂTURÁ, înlắtur, vb. I. Tranz. A da la o parte, a îndepărta; a delătura; p. ext. a face să dispară. – În + laturi (pl. lui latură).

înlătura vt [At: NEGRUZZI, S. I, 290 / Pzi: înlătur / E: în + laturi] 1 A da la o parte. 2 A face să dispară.

ÎNLĂTURÁ, înlắtur, vb. I. Tranz. A da la o parte, a îndepărta, a alunga; p. ext. a face să dispară. Partidul nu cunoaște greutăți pe care să nu le poată înlătura cu sprijinul maselor largi ale poporului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2850. Bucuria aceasta îmi procură și necazul pe care aș vrea să-l înlătur. SADOVEANU, A. L. 24. Înlătură oarecum groaza ce sta gata să-l coprinză. ISPIRESCU, L. 100.

A ÎNLĂTURÁ înlătur tranz. A da în lături; a lăsa la o parte; a excepta. /în + lături

înlăturà v. 1. a pune deoparte; 2. a se da la o parte. [V. lature].

înlắtur și -éz, a v. tr. (d. lature). Daŭ la o parte, depărtez, suprim: a înlătura bolovaniĭ din drum, o dificultate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înlăturá (a ~) vb., ind. prez. 3 înlắtură

înlăturá vb., ind. prez. 1 sg. înlătur, 3 sg. și pl. înlătură, perf. s. 1 sg. înlăturái


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNLĂTURÁT adj. 1. v. anulat. 2. (JUR.) abrogat, anulat, desființat, invalidat, suprimat. (Convenție ~.)

ÎNLĂTURAT adj. 1. anulat, eliminat, scos, suprimat, șters, tăiat. (Un paragraf, un rînd, un cuvînt ~.) 2. (JUR.) abrogat, anulat, desființat, suprimat. (Convenție ~.)

ÎNLĂTURÁ vb. 1. v. anula. 2. v. scoate. 3. v. curăța. 4. v. suprima. 5. v. ridica. 6. v. exclude. 7. a elimina, a îndepărta, a suprima. (~ cauza răului.) 8. a îndepărta, (fig.) a scutura. (A ~ lanțurile robiei.) 9. (fig.) a răsturna. (L-a ~ de la domnie.) 10. v. evita. 11. v. aplana.

ÎNLĂTURA vb. 1. a anula, a elimina, a scoate, a suprima, a șterge, a tăia, (reg.) a ștricui. (A ~ un rînd, un fragment dintr-un text.) 2. a depărta, a elimina, a îndepărta, a scoate. (~ petele de grăsime de pe haine.) 3. a curăța, a elimina, a îndepărta. (~ murdăria de pe jos.) 4. a elimina, a scoate, a suprima, (Transilv. și Bucov.) a delătura. (A ~ dulciurile din alimentație.) 5. a îndepărta, a lua, a ridica. (A ~ colțul vălului.) 6. a elimina, a exclude, a îndepărta, a scoate. (A ~ pe cineva dintr-o organizație.) 7. a elimina, a îndepărta, a suprima. (~ cauza răului.) 8. a îndepărta, (fig.) a scutura. (A ~ lanțurile robiei.) 9. (fig.) a răsturna. (L-a ~ de la domnie.) 10. a evita, a se feri, a împiedica, a îndepărta, a ocoli, a preîntîmpina, a preveni, (rar) a se apăra. (Încearcă să ~ primejdia.) 11. a aplana, (rar) a pacifica. (A ~ un conflict.)

Intrare: înlăturat
înlăturat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înlăturat
  • ‑nlăturat
  • înlăturatul
  • înlăturatu‑
  • ‑nlăturatul
  • ‑nlăturatu‑
  • înlătura
  • ‑nlătura
  • înlăturata
  • ‑nlăturata
plural
  • înlăturați
  • ‑nlăturați
  • înlăturații
  • ‑nlăturații
  • înlăturate
  • ‑nlăturate
  • înlăturatele
  • ‑nlăturatele
genitiv-dativ singular
  • înlăturat
  • ‑nlăturat
  • înlăturatului
  • ‑nlăturatului
  • înlăturate
  • ‑nlăturate
  • înlăturatei
  • ‑nlăturatei
plural
  • înlăturați
  • ‑nlăturați
  • înlăturaților
  • ‑nlăturaților
  • înlăturate
  • ‑nlăturate
  • înlăturatelor
  • ‑nlăturatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înlăturat

  • surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Trăind însă cu totul înlăturat de asemenea crîncene lupte [literare]... scriu mai mult pentru a mea proprie plăcere. ODOBESCU, S. III 105.
      surse: DLRLC

etimologie:

înlătura înlăturare înlăturat

  • 1. A da la o parte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: alunga delătura excepta îndepărta 3 exemple
    exemple
    • Partidul nu cunoaște greutăți pe care să nu le poată înlătura cu sprijinul maselor largi ale poporului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2850.
      surse: DLRLC
    • Bucuria aceasta îmi procură și necazul pe care aș vrea să-l înlătur. SADOVEANU, A. L. 24.
      surse: DLRLC
    • Înlătură oarecum groaza ce sta gata să-l coprinză. ISPIRESCU, L. 100.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + laturi (pluralul lui latură).
    surse: DEX '09 DEX '98