11 definiții pentru înhăma


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înhăma [At: NECULCE, ap. LET. II, 304 / V: (reg) ~hama / Pzi: înham, (reg) înhăm / E: în + ham] 1 vt A pune hamuri pe cal sau pe alt animal de tracțiune spre a-l atașa la un vehicul. 2 vt A atașa calul sau alt animal de tracțiune la un vehicul. 3-4 vtr (Fig) A (se) angaja în realizarea unui lucru care necesită eforturi stăruitoare Si: (pfm) a (se) înjuga. 5 vr (Reg; îe) A se ~ după ... A prigoni pe cineva.

ÎNHĂMÁ, înhám, vb. I. 1. Tranz. A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare; a (se) înjuga. – În + ham.

ÎNHĂMÁ, înhám, vb. I. 1. Tranz. A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare; a (se) înjuga. – În + ham.

ÎNHĂMÁ, înhám, vb. I. Tranz. 1. A pune hamurile pe cal (sau pe alt animal de tracțiune); a prinde calul la căruță, la trăsură sau la sanie. Nu-l mai ținea locul de nerăbdare... să înhame caii la căruță și să se înapoieze acasă la maică-sa. GALACTION, O. I 263. Înhamă iepușoarele, își ia cojocul între umere și biciul în mînă. CREANGĂ, P. 114. În grajd de piatră că intra, Herghelia-și înhăma. TEODORESCU, P. P. 90. ◊ Fig. A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori. ALEXANDRESCU, P. 24. ◊ Absol. Miai, înhamă și să-i dăm drumul. PREDA, Î. 85. De la București am înhămat, Toată noaptea am mînat. PĂSCULESCU, L. P. 300. ◊ Refl. pas. S-au înhămat caii la două sănii. SADOVEANU, O. I 400. ◊ Refl. (Rar, despre persoane) Înhamă-te pă tine și trage zdreavăn pînă ce-i ieși din zăpadă. ALECSANDRI, T. I 116. 2. Fig. A angaja la un lucru greu. Tu, stăpîn, iei omul sărac, il înhami ca pe un cal. CAMILAR, N. II 242. ◊ Refl. Piatră mare Sta trîntită... Deli-bașa se-ncerca, Dar s-o miște nu putea. Ienicerii Că-și chema Și cu toții Se-nhăma. TEODORESCU, P. P. 555.

A ÎNHĂMÁ înhám tranz. 1) (mai ales cai) A atașa la un vehicul (pentru a trage) cu ajutorul hamurilor. 2) fig. (persoane) A pune la un lucru greu; a înjuga. /în + ham

înhămà v. a pune calul în hamuri.

înhám, a -hămá v. tr. Pun în ham: a înhăma calu la căruță. V. refl. Mă pun în ham. Fig. Mă apuc de o afacere grea: la grea muncă te-aĭ înhămat!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înhămá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înhám, 2 sg. înhámi, 3 înhámă; conj. prez. 3 înháme

înhămá vb., ind. prez. 1 sg. înhám, 2 sg. înhámi, 3 sg. și pl. înhámă; conj. prez. 3 sg. și pl. înháme


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNHĂMÁ vb. 1. a prinde, a pune. (~ caii la căruță.) *2. (fig.) a se înjuga. (S-a ~ la o muncă grea.)

ÎNHĂMA vb. 1. a prinde, a pune. (~ caii la căruță.) 2.* (fig.) a se înjuga. (S-a ~ la o muncă grea.)

A înhăma ≠ a deshăma

Intrare: înhăma
verb (VT18)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înhăma
  • ‑nhăma
  • înhămare
  • ‑nhămare
  • înhămat
  • ‑nhămat
  • înhămatu‑
  • ‑nhămatu‑
  • înhămând
  • ‑nhămând
  • înhămându‑
  • ‑nhămându‑
singular plural
  • înha
  • ‑nha
  • înhămați
  • ‑nhămați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înham
  • ‑nham
(să)
  • înham
  • ‑nham
  • înhămam
  • ‑nhămam
  • înhămai
  • ‑nhămai
  • înhămasem
  • ‑nhămasem
a II-a (tu)
  • înhami
  • ‑nhami
(să)
  • înhami
  • ‑nhami
  • înhămai
  • ‑nhămai
  • înhămași
  • ‑nhămași
  • înhămaseși
  • ‑nhămaseși
a III-a (el, ea)
  • înha
  • ‑nha
(să)
  • înhame
  • ‑nhame
  • înhăma
  • ‑nhăma
  • înhămă
  • ‑nhămă
  • înhămase
  • ‑nhămase
plural I (noi)
  • înhămăm
  • ‑nhămăm
(să)
  • înhămăm
  • ‑nhămăm
  • înhămam
  • ‑nhămam
  • înhămarăm
  • ‑nhămarăm
  • înhămaserăm
  • ‑nhămaserăm
  • înhămasem
  • ‑nhămasem
a II-a (voi)
  • înhămați
  • ‑nhămați
(să)
  • înhămați
  • ‑nhămați
  • înhămați
  • ‑nhămați
  • înhămarăți
  • ‑nhămarăți
  • înhămaserăți
  • ‑nhămaserăți
  • înhămaseți
  • ‑nhămaseți
a III-a (ei, ele)
  • înha
  • ‑nha
(să)
  • înhame
  • ‑nhame
  • înhămau
  • ‑nhămau
  • înhăma
  • ‑nhăma
  • înhămaseră
  • ‑nhămaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înhăma înhămare

  • 1. tranzitiv A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: deshăma 8 exemple
    exemple
    • Nu-l mai ținea locul de nerăbdare... să înhame caii la căruță și să se înapoieze acasă la maică-sa. GALACTION, O. I 263.
      surse: DLRLC
    • Înhamă iepușoarele, își ia cojocul între umere și biciul în mînă. CREANGĂ, P. 114.
      surse: DLRLC
    • În grajd de piatră că intra, Herghelia-și înhăma. TEODORESCU, P. P. 90.
      surse: DLRLC
    • figurat A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori. ALEXANDRESCU, P. 24.
      surse: DLRLC
    • absolut Miai, înhamă și să-i dăm drumul. PREDA, Î. 85.
      surse: DLRLC
    • absolut De la București am înhămat, Toată noaptea am mînat. PĂSCULESCU, L. P. 300.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv S-au înhămat caii la două sănii. SADOVEANU, O. I 400.
      surse: DLRLC
    • reflexiv rar (Despre persoane) Înhamă-te pă tine și trage zdreavăn pînă ce-i ieși din zăpadă. ALECSANDRI, T. I 116.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare; a (se) înjuga.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: angaja înjuga 2 exemple
    exemple
    • Tu, stăpîn, iei omul sărac, îl înhami ca pe un cal. CAMILAR, N. II 242.
      surse: DLRLC
    • Piatră mare Sta trîntită... Deli-bașa se-ncerca, Dar s-o miște nu putea. Ienicerii Că-și chema Și cu toții Se-nhăma. TEODORESCU, P. P. 555.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + ham
    surse: DEX '09 DEX '98