6 definiții pentru încolțit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCOLȚÍT2, -Ă, încolțiți, -te, adj. 1. (Despre plante) Răsărit2, germinat. 2. Mușcat, prins cu colții. ♦ Fig. Prins la strâmtoare. – V. încolți.

ÎNCOLȚÍT2, -Ă, încolțiți, -te, adj. 1. (Despre plante) Răsărit2, germinat. 2. Mușcat, prins cu colții. ♦ Fig. Prins la strâmtoare. – V. încolți.

încolțit2, ~ă a [At: CONV. LIT., ap. TDRG / Pl: ~iți, ~e / E: încolți] 1 (D. plante) Germinat. 2 (Fig; d. idei, sentimente etc.) Care a luat naștere. 3 Mușcat2. 4 (Fig; d. persoane) Prins la strâmtoare Si: atacat2, constrâns2. 5 (Pop; fig) Căruia i se fac aluzii răutăcioase Si: înțepat2.

încolțit a. fig. strâmtorat, neliniștit: mi-i inima ’ncolțită AL.

încolțít, -ă adj. Fig. Strîmtorat, neliniștit: cu inima încolțită.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCOLȚIT adj. (BOT.) germinat, răsărit. (Iarbă ~.)

Intrare: încolțit (adj.)
încolțit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încolțit
  • ‑ncolțit
  • încolțitul
  • încolțitu‑
  • ‑ncolțitul
  • ‑ncolțitu‑
  • încolți
  • ‑ncolți
  • încolțita
  • ‑ncolțita
plural
  • încolțiți
  • ‑ncolțiți
  • încolțiții
  • ‑ncolțiții
  • încolțite
  • ‑ncolțite
  • încolțitele
  • ‑ncolțitele
genitiv-dativ singular
  • încolțit
  • ‑ncolțit
  • încolțitului
  • ‑ncolțitului
  • încolțite
  • ‑ncolțite
  • încolțitei
  • ‑ncolțitei
plural
  • încolțiți
  • ‑ncolțiți
  • încolțiților
  • ‑ncolțiților
  • încolțite
  • ‑ncolțite
  • încolțitelor
  • ‑ncolțitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încolțit (adj.)

etimologie:

  • vezi încolți
    surse: DEX '09 DEX '98