15 definiții pentru închingat închingiuit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCHINGÁT, -Ă, închingați, -te, adj. (Despre un animal de călărie) Legat cu chinga, strâns în chingi. – V. închinga.

ÎNCHINGÁT, -Ă, închingați, -te, adj. (Despre un animal de călărie) Legat cu chinga, strâns în chingi. – V. închinga.

închingat1 sn [At: STAMATI / Pl: ~uri / E: închinga] (Îrg) 1-5 Închingare (1-5).

închingat2, ~ă a [At: COȘBUC, AE. 72 / V: (îrg) ~an~ / Pl: ~ați, ~e / E: închinga] (Îrg) 1 (D. un cal) Legat cu chinga Si: (îrg) închingiuit (1). 2 (D. un animal) Strâns în chingi Si: (îrg) închingiuit (2). 3 (Pan; d. un pat) La care s-au pus chingi Si: (îrg) închingiuit (3). 4 (D. oameni) Strâns cu o cingătoare Si: (îrg) închingiuit (4).

ÎNCHINGÁT, -Ă, închingați, -te, adj. (Despre un animal de călărie) Legat cu chinga, strîns în chingi. Hai de-mi dă murguțul tău, Închingat... Să mă duc la Țarigrad Și cu turcii să mă bat. ȘEZ. I 44. La grajdul meu să te duci Și pe Roșul să-mi aduci Înfrînat Și închingat, Cum e bun de-ncălicat. TEODORESCU, P. P. 533. – Variantă: (regional) închingiuít, -ă (TEODORESCU, P. P. 57) adj.

ÎNCHINGÁ, închíng, vb. I. 1. Tranz. A strânge chingile șeii pe cal, a pune chinga, a lega cu chinga. ♦ A lega, a fixa șaua, tarnița etc. 2. Refl. A se lega, a se strânge cu o cingătoare; a se încinge2. – În + chingă.

ÎNCHINGÁ, închíng, vb. I. 1. Tranz. A strânge chingile șeii pe cal, a pune chinga, a lega cu chinga. ♦ A lega, a fixa șaua, tarnița etc. 2. Refl. A se lega, a se strânge cu o cingătoare; a se încinge2. – În + chingă.

închinga [At: PALIA (1582) 81/8 / V: (îrg) ~an~, ~gi / Pzi: înching / E: în- + chingă] (Îrg) 1 vt A lega calul sau măgarul cu chinga Si: (îrg) a închingiui (1). 2 vt A strânge chingile șeii la cal Si: (îrg) a închingiui (2). 3 vt A pune chinga pe cal Si: (îrg) a închingiui (3). 4 vt (Pan) A pune chingi de țesătură sau de lemn la un pat Si: (îrg) a închingiui (4). 5-6 vtr A (se) strânge cu o cingătoare Si: (îrg) a (se) închingiui (5-6).

închingiuit, ~ă a [At: TEODORESCU, P. P. 57 / Pl: ~iți, ~e / E: închingiu] (Îrg) 1-4 Închingat2 (1-4).

ÎNCHINGÁ, închíng, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la animale de călărie) A pune chinga, a lega cu chinga, a strînge în chingi. Petrișor... și-a luat calul, l-a închingat frumos, a încălecat ș-a pornit. SADOVEANU, O. III 427. Aruncai șaua pe spatele Pisicuții și-o închingai. HOGAȘ, M. N. 126. Mihnea calu-și închinga. TEODORESCU, P. P. 657. ♦ (Cu privire la șa, tarniță etc.) A lega, a fixa, a imobiliza. Și-a scos calul, după ce i-a închingat tarnița. SADOVEANU, N. F. 21. ◊ Fig. Pereții suri ai unui liceu militar mi-au închingat anii copilăriei și-ai adolescenții în eforturile unei educații prusace. SAHIA, N. A. 153. 2. Refl. (Despre persoane) A se lega, a se strînge cu o cingătoare; a se încinge. În trei brîne să-nchinga, Cu curele să strîngea. PĂSCULESCU, L. P. 251. – Variantă: (regional) închinguí (CAMILAR, N. I 152) vb. IV.

ÎNCHINGIUÍT, -Ă adj. v. închingat.

A ÎNCHINGÁ închíng tranz. (șaua) A fixa pe cal strângând chingile. /în + chingă

închíng, a v. tr. (d. chingă). Încing calu cu chinga.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

închingá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. închíng

închingá vb., ind. prez. 1 sg. închíng

Intrare: închingat
închingat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • închingat
  • ‑nchingat
  • închingatul
  • închingatu‑
  • ‑nchingatul
  • ‑nchingatu‑
  • închinga
  • ‑nchinga
  • închingata
  • ‑nchingata
plural
  • închingați
  • ‑nchingați
  • închingații
  • ‑nchingații
  • închingate
  • ‑nchingate
  • închingatele
  • ‑nchingatele
genitiv-dativ singular
  • închingat
  • ‑nchingat
  • închingatului
  • ‑nchingatului
  • închingate
  • ‑nchingate
  • închingatei
  • ‑nchingatei
plural
  • închingați
  • ‑nchingați
  • închingaților
  • ‑nchingaților
  • închingate
  • ‑nchingate
  • închingatelor
  • ‑nchingatelor
vocativ singular
plural
închingiuit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • închingiuit
  • ‑nchingiuit
  • închingiuitul
  • închingiuitu‑
  • ‑nchingiuitul
  • ‑nchingiuitu‑
  • închingiui
  • ‑nchingiui
  • închingiuita
  • ‑nchingiuita
plural
  • închingiuiți
  • ‑nchingiuiți
  • închingiuiții
  • ‑nchingiuiții
  • închingiuite
  • ‑nchingiuite
  • închingiuitele
  • ‑nchingiuitele
genitiv-dativ singular
  • închingiuit
  • ‑nchingiuit
  • închingiuitului
  • ‑nchingiuitului
  • închingiuite
  • ‑nchingiuite
  • închingiuitei
  • ‑nchingiuitei
plural
  • închingiuiți
  • ‑nchingiuiți
  • închingiuiților
  • ‑nchingiuiților
  • închingiuite
  • ‑nchingiuite
  • închingiuitelor
  • ‑nchingiuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

închingat închingiuit

  • 1. (Despre un animal de călărie) Legat cu chinga, strâns în chingi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Hai de-mi dă murguțul tău, Închingat... Să mă duc la Țarigrad Și cu turcii să mă bat. ȘEZ. I 44.
      surse: DLRLC
    • La grajdul meu să te duci Și pe Roșul să-mi aduci Înfrînat Și închingat, Cum e bun de-ncălicat. TEODORESCU, P. P. 533.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi închinga
    surse: DEX '98 DEX '09

închinga închingat închingiuit închingui

  • 1. tranzitiv A strânge chingile șeii pe cal, a pune chinga, a lega cu chinga.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Petrișor... și-a luat calul, l-a închingat frumos, a încălecat ș-a pornit. SADOVEANU, O. III 427.
      surse: DLRLC
    • Aruncai șaua pe spatele Pisicuții și-o închingai. HOGAȘ, M. N. 126.
      surse: DLRLC
    • Mihnea calu-și închinga. TEODORESCU, P. P. 657.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A lega, a fixa șaua, tarnița etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Și-a scos calul, după ce i-a închingat tarnița. SADOVEANU, N. F. 21.
        surse: DLRLC
      • figurat Pereții suri ai unui liceu militar mi-au închingat anii copilăriei și-ai adolescenții în eforturile unei educații prusace. SAHIA, N. A. 153.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A se lega, a se strânge cu o cingătoare; a se încinge (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încinge (înfășura) attach_file un exemplu
    exemple
    • În trei brîne să-nchinga, Cu curele să strîngea. PĂSCULESCU, L. P. 251.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + chingă
    surse: DEX '98 DEX '09