închingat², ~ă a [At: COȘBUC, AE. 72 / V: (îrg) ~an~ / Pl: ~ați, ~e / E: închinga] (Îrg) 1 (D. un cal) Legat cu chinga Si: (îrg) închingiuit (1). 2 (D. un animal) Strâns în chingi Si: (îrg) închingiuit (2). 3 (Pan; d. un pat) La care s-au pus chingi Si: (îrg) închingiuit (3). 4 (D. oameni) Strâns cu o cingătoare Si: (îrg) închingiuit (4).