10 definiții pentru încetineală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încetinea sf [At: D. ZAMFIRESCU, ap. TDRG / Pl: ~eli / E: încetini + -eală] 1 Manifestare înceată. 2 Lipsă de iuțeală, de vioiciune în acțiuni, în mișcări, în gândire etc.

ÎNCETINEÁLĂ, încetineli, s. f. Lipsă de iuțeală, de vioiciune în acțiuni, în mișcări, în gândire etc. – Încetini + suf. -eală.

ÎNCETINEÁLĂ, încetineli, s. f. Lipsă de iuțeală, de vioiciune în acțiuni, în mișcări, în gândire etc. – Încetini + suf. -eală.

ÎNCETINEÁLĂ, încetineli, s. f. Lipsă de iuțeală (în mișcări etc.), manifestare înceată; lipsă de vioiciune. Cellalt... dă cărțile cu încetineală judecătorului de meserie. D. ZAMFIRESCU, la TDRG.

ÎNCETINEÁLĂ ~éli f. Lipsă de repeziciune. Cu ~. /a încetini + suf. ~eală

încetineálă f., pl. elĭ. Calitatea saŭ defectu de a lucra încet.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

încetineálă s. f., g.-d. art. încetinélii; pl. încetinéli

încetineálă s. f., g.-d. art. încetinélii; pl. încetinéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCETINEÁLĂ s. (livr.) lentoare.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎNCETINEALĂ. Subst. Încetineală, lentoare (franțuzism), lentitudine, molcomeală (rar), moleșeală, moleșire, molătate (rar), moliciune, inerție; încetinire, frînare, frînat, domolire, potolire, potoleală (rar), liniștire. Întîrziere, zăbovire (pop.), zăbavă; temporizare, moderare; tărăgănare, tărăgăneală, trenare, tergiversare, tergiversațiune (înv.), amînare, prorogare, prorogație. Ezitare, șovăială, șovăire, nehotărîre, reținere. Oprire, rămînere pe loc, stagnare, stagnație (neobișnuit). Încetinitor, moderator. Adj. Încet, încetinel (dim.), lent, molcom, molcomit (pop.), lin, domol, alene (rar), potolit; moale, molîu, molatic, molicel (dim., pop. și fam.), molișor (rar), inert, greoi, leneș; zăbovitor (înv.), zăbavnic (înv.), bun de trimis după popă. Tărăgănat, zăbovit (înv.). încetinit (rar), potolit. Șovăitor, șovăielnic, șovăit (rar), șovăind (rar), ezitant. Temporizator, moderator, potolitor. Vb. A fi încet, a merge încet (alene), a merge (a umbla) ca melcul (cu pași de melc). A încetini, a frîna, a tempera, a potoli, a molcomi (pop.), a domoli, a modera, a calma, a temporiza; a întîrzia, a proroga; a rămîne pe loc, a bate pasul pe loc, a se opri, a stagna. A se desfășura cu încetineală, a se tărăgăna, a se lungi, a trena (livr.). Adv. Alene, agale, fără grabă, încet, molcom, domol, încetinel (dim.), încetișor (dim.), cătinel; încetul cu încetul, încet-încet, Nel-cătinel (rar), cu încetul, cu încetinitorul, puțin cîte puțin; lento, lin, lent; largo. V. calm, inactivitate, indolență, întîrziere, moliciune, odihnă.

Intrare: încetineală
încetineală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încetinea
  • ‑ncetinea
  • încetineala
  • ‑ncetineala
plural
  • încetineli
  • ‑ncetineli
  • încetinelile
  • ‑ncetinelile
genitiv-dativ singular
  • încetineli
  • ‑ncetineli
  • încetinelii
  • ‑ncetinelii
plural
  • încetineli
  • ‑ncetineli
  • încetinelilor
  • ‑ncetinelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încetineală

  • 1. Lipsă de iuțeală, de vioiciune în acțiuni, în mișcări, în gândire etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lentoare antonime: grabă un exemplu
    exemple
    • Cellalt... dă cărțile cu încetineală judecătorului de meserie. D. ZAMFIRESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Încetini + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09