12 definiții pentru șpighel
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘPIGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Din germ. Spiegel[eisen].
ȘPIGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Din germ. Spiegel[eisen].
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șpighel1 sn [At: MDT / Pl: ? / E: ger Spiegel (eisen)] Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpighel2 sn [At: (a. 1766) IORGA. S. D. XII, 81 / V: (îvr) spigel / Pl: ~e / E: ger Spiegel] (Gmî; rar) Oglindă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘPIGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘPIGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Germ. Spiegel.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ȘPIGHEL s.n. (Metal.) Aliaj format din fier, carbon, siliciu, mangan și fosfor. [Pl. -le, -luri. / < germ. Spiegel].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘPIGHEL s. n. formă cu adaos de siliciu și mangan folosită la fabricarea oțelurilor dure. (< germ. Spiegel/eisen/)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spigel sn vz șpighel2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șpighel s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șpighel s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șpighel s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șpighel, șpighele, s.n. (înv.) oglindă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șpighel, șpighelesubstantiv neutru
- 1. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Spiegel[eisen] DEX '09 DEX '98 DLRM DN