5 definiții pentru șoimărit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘOIMĂRIT s. n. Vânătoare cu ajutorul șoimilor (1). – Șoim + suf. -ărit.
ȘOIMĂRIT s. n. Vânătoare cu ajutorul șoimilor (1). – Șoim + suf. -ărit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șoimărit sn [At: VÎN. PESC. 1962, nr. 10, 7 / Pl: ~uri / E: șoim + -ărit] Vânătoare cu ajutorul șoimilor (1-5) Si: (înv) șoimărie (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șoimărit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șoimărit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șoimărit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: șoimărit (s.n.)
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
șoimăritsubstantiv neutru
etimologie:
- Șoim + sufix -ărit. DEX '09 DEX '98