țâșnit², ~ă a [At: C. PETRESCU, Î. II, 173 / Pl: ~iți, ~e / E: țâșni] 1-2 a, av (Aruncat) cu presiune printr-o deschizătură. 3 a (D. flăcări, lichide) Înălțat brusc și cu putere. 4 a (D. ființe) Pornit brusc într-o direcție. 5 a (D. ființe) Ridicat rapid și brusc. 6-8 av În mod țâșnit² (3-5). 9 a (D. ființe) Ivit brusc și impetuos. 10 a Conturat energic. 11 a Constituit brusc. 12 a Izbucnit în forță.