țârâitor, ~oare [At: T. POPOVICI, S. 426 / V: (reg) ~răi~ sf / Pl: ~i, ~oare / E: țârâi¹ + -itor] 1 a Care cade cu intermitență, picătură cu picătură. 2 a (D. unele sunete scoase de insecte) Scurt, ascuțit și tremurător. 3 sf Pasăre migratoare de culoare cenușie, cu pieptul mai deschis și cu striații transversale întunecate Si: (reg) privighetoare-porumbacă, privighetoare-vărgată (Sylvia nisoria). 4 smf (Iht; reg) Obleț (Alburnus lucidus, Alburnus alburnus).