Definiția cu ID-ul 1213623:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
țârlâitură sf [At: ALECSANDRI, T. 79 / P: ~lâ-i / V: țirlii~ / Pl: ~ri / E: țârlâi2 + -itură] 1 Șir de sunete monotone și puțin armonioase produse de un instrument muzical Si: țârlâit (1), (rar) țârlâială. 2 Șuier prelung (și ascuțit) scos de unele păsări Si: țârlâit (2). corectat(ă)