Definiția cu ID-ul 974263:
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ȚURCĂ subst. (căciulă, joc). 1. – Ard (I 72); Țurca b. (16 B IV 228); – Dr. (BCI VIII 23). 2. Țurcaș, fam. act. 3. -an: Țurcan b. (Buc; CL); -ul (Sd XVI) sau < adj. țurcan(ă); cu ortg. germ.; Zurkan diacon 1736 (Sucev 141).