ȚINUTAȘ, -Ă, ținutași, -e, s. m. și f. (Mold.) Persoană care locuiește într-un anumit ținut¹ (1). Caut să cîștig dragostea ținutașilor de Roman, făcînd bine pe cît pot. ALECSANDRI, T. 575. Cetit-au vreodată... pe Dănilă Prepeleac... ca să vadă... cum vorbesc și să mișcă ținutașii din Neamț? ȘEZ. VI 129.