Definiția cu ID-ul 734332:
Explicative DEX
țiitúră f., pl. ĭ (d. țin, țiŭ). L. V. Stăpînire. Azĭ. Un dans popular jucat ținîndu-se loculuĭ. Melodia acestuĭ dans (Vlah. Rom. Pit. 111). Acompaniament din vioară (V. hang, ison). Țiitorie (jud. Olt.): a trăi în țiitură.