Definiția cu ID-ul 974209:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ȚIGÎRA cf. țigare adj., variantă la țigae (lină) (Enc); etim. lui Bogrea < ung. czégér < germ. Zeiger „deget arătător” (DR I) nu e acceptabilă. 1. – fam. 2. Țigăr/ea fam., act.; -eni s. olt. 3. Țagîra s. 4. Cf. Țigărlan, Stan (17 B II 403). 5. Tzigara, Zotu, ginerele lui Petru Șchiopul Vvd, balcanic (nume albanez „țigan”, com. Gh. Ivănescu). 6. Nazalizat: Țangarea, țig. (16 A II 109), cf. Tsingara, oraș pe Eufrat de la care s-ar deriva numele țiganilor.