6 definiții pentru ștuțui
Explicative DEX
ȘTUȚUI, ștuțuiesc, vb. IV. Tranz. A îndepărta partea de deșeu a pielii cu ajutorul foarfecelor sau al cuțitelor. – Din germ. stutzen.
ȘTUȚUI, ștuțuiesc, vb. IV. Tranz. A îndepărta partea de deșeu a pielii cu ajutorul foarfecelor sau al cuțitelor. – Din germ. stutzen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ștuțui vt [At: M. D. ENC. / V: (reg) ~țâi (Pzi: ștuțâi) / Pzi: ~esc / E: ger stutzen] 1 (Reg; îf ștuțâi) A tunde. 2 (Tăb) A îndepărta partea de deșeu a pieii cu ajutorul foarfecelor sau al cuțitelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ștuțâi v vz ștuțui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
ștuțui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștuțuiesc, 3 sg. ștuțuiește, imperf. 1 ștuțuiam; conj. prez. 1 sg. să ștuțuiesc, 3 să ștuțuiască corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ștuțui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștuțuiesc, imperf. 3 sg. ștuțuia; conj. prez. 3 să ștuțuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ștuțui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștuțuiesc, imperf. 3 sg. ștuțuia; conj. prez. 3 sg. și pl. ștuțuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
ștuțui, ștuțuiescverb
- 1. A îndepărta partea de deșeu a pielii cu ajutorul foarfecelor sau al cuțitelor. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- stutzen DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.