Definiția cu ID-ul 716287:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
șantáj n., pl. e și urĭ (fr. chantage, un fel de pescuire pin care facĭ huĭet ca să facĭ peștele să fugă spre năvod, șantaj, d. chanter, a cînta). Acțiunea de a stoarce banĭ saŭ alte foloase supt amenințarea unor destăĭnuirĭ scandaloase: șantajele ziarelor.