*ĭásp n., pl. urĭ (fr. jaspe, d. vgr. iaspis, iáspisos, lat. iáspis, iáspidis [ia 2 silabe]). Min. O peatră prețioasă opacă galbenă, roșie saŭ cafenie, care e un fel de cŭarț și care se află și în munțiĭ Bucegĭ. Ĭasp negru, V. lidită. V. și jad. – Se poate zice și ĭáspide f., ca lespede. La Nec. ĭáspis, pl. e (după ngr.).