Definiția cu ID-ul 999405:

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNȘELĂTOR s., adj. 1. s., adj. ademenitor, amăgitor, seducător, (rar) momitor, (înv.) balamut, celuitor, prilăstitor, prilesteț. (Un ~ de profesie.) 2. adj. amăgitor, (livr.) iluzoriu, (înv. și reg.) părut, (Transilv. și Ban.) cealău, (Munt.) mîglisitor, (fig.) deșert, mincinos. (O imagine ~.) 3. adj. iluzoriu, neîntemeiat, (rar) părelnic. (Speranțe ~.) 4. adj. perfid, viclean, (livr.) insidios. (O propunere ~.) 5. s. escroc, hoț, impostor, pungaș, șarlatan, șnapan, (rar) pîrlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pîrlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, pișicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e și ăsta!)