Definiția cu ID-ul 1000126:

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVĂȚĂTU s. 1. educație, instrucție, învățămînt, (înv.) pedeapsă. (Procesul de ~.) 2. studiu, școală. (A plecat la ~.) 3. învățare, studiu, (înv.) deprindere. (S-a pus pe ~.) 4. carte, cultură, cunoștințe (pl.), instrucție, pregătire, studii (pl.), (înv. și pop.) slovă, (înv. și reg.) cărturărie, (reg.) scrisoare, (înv.) minte, pricopseală, pricopsire. (Om cu ~.) 5. știință, (latinism rar) sapiență, (înv.) dăscălie. (O nouă ~.) 6. doctrină, sistem, teorie. (~ economică; ~ lui Marx.) 7. îndemn, îndrumare, povață, povățuire, sfat, vorbă, (pop.) învăț, (înv.) consiliu, cuget, dăscălie, gînd, povățuială, povățuitură, sfătuială, sfătuire, socoteală. (I-a ascultat ~.) 8. pildă, (înv.) paradigmă, (fig.) lecție. (A lua ~ de la cineva de felul cum...) 9. concluzie, învățămînt, (fig.) lecție. (A tras toate ~ile care se impuneau.) 10. morală, pildă, (rar) moralitate, (înv.) matimă. (~ unei fabule.) 11. normă, precept, principiu, regulă, (pop.) poruncă, (înv.) mărturie, porunceală, poruncită. (~ morală.) 12. pildă, (rar) parimie, (înv.) price. (Le-a spus o ~.)