ÎNTĂRNIȚAT, -Ă, întărnițați, -te, adj. (Popular, despre cai, măgari) Cu tarniță, înșeuat. Taică, tăiculiță, Hai de-mi dă murguțul tău, Închingat și-ntărnițat, Să mă duc la Țarigrad Și cu turcii să mă bat. ȘEZ. I 44. Am o iapă intărnițată; Cînd iau tarnița, Se văd mațele (Lada). GOROVEI, C. 195.