Definiția cu ID-ul 374618:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTRERUPERE s.f. Acțiunea de a (se) întrerupe și rezultatul ei; oprire, suspendare. ◊ Fără întrerupere = neîntrerupt, continuu. ♦ Replică, exclamație etc. care împiedică pe cineva să-și urmeze cursul vorbirii. [< întrerupe].