Definiția cu ID-ul 922292:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTREGULIȚĂ adj. f. (Familiar, întărind pe «întreagă») Diminutiv al lui întreagă; întreguță. Porunci bucătăresei să nu lepede nimic din ale găinei, nici din măruntaie, ci s-o frigă așa întreagă întreguliță. ISPIRESCU, L. 271.