ÎNTRACOACE adv. Spre noi, în direcția noastră; încoace. Ce bine ai făcut că te-ai abătut și-ntracoace. SADOVEANU, O. I 311. Ai pornit aprig întracoace. Dar drumul ți-a schimbat gîndurile. id. O. VII 59. Vezi colo, între două vingalace, Un om cu alfabetul la spinare, Venind pe sub colină întracoace? TOPÎRCEANU, S. A. 112.