ÎNSERAT² s. n. (Mai ales în locuțiuni) Loc. adv. Pe (rar la) înserat (sau înserate) = cînd se înserează, în amurg, spre seară. Era la înserat și nu se aprinseseră lumini. SADOVEANU, M. C. 86. Titu Herdelea și Grigore Iuga sosiră la București pe înserat. REBREANU, R. II 21. O luară pe malul apei, la deal, și ajunseră pe înserate. SANDU-ALDEA, U. P. 45. ◊ Loc. adj. (Rar) De înserat = din timpul înserării, din amurg. Ceriul de înserat era deasupră-i albastru, limpede, adînc. EMINESCU, N. 48. – Formă gramaticală: (în expr.) înserate.