ÎNGREȚOȘA, îngrețoșez, vb. I. Refl. A simți greață, scîrbă; a se scîrbi, a se dezgusta. Moșneagul își învăța fata... să nu se îngrețoșeze, nici să nu se sfiască de nimică. SBIERA, P. 206. Făt-Frumos, nu te răsti așa rău la mine, nici te îngrețoșa de vederea mea, zise calul cu viers dulce, că mult bine pot să-ți fac. POPESCU, B. II 11. ♦ Tranz. A face ca cineva să fie cuprins de greață; a dezgusta pe cineva.