ÎNFIORAT, -Ă, înfiorați, -te, adj. Cuprins de fiori. Își deschise ochii mari și cătă înfiorată în juru-i. VLAHUȚĂ, O. A. 143. ◊ Fig. Tot amarul se revarsă Pe strunele înfiorate. GOGA, P. 7. Vom fi singuri, singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ți cadă flori de tei. EMINESCU, O. I 75. – Pronunțat: -fi-o-.