Definiția cu ID-ul 920888:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNECĂCIUNE, înecăciuni, s. f. (Rar) 1. Înec. Seara, la masă, nu fuse altă vorbă decît de baia Elenei în Prahova, de rîuri, de înecăciuni. BOLINTINEANU, O. 430. 2. Greutate de a respira, sufocare; stare de sufocare. S-a iritat așa de grozav din ceartă încît i-a venit un fel de-necăciune. CARAGIALE, O. I 329.