Definiția cu ID-ul 920672:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDĂTINA, îndătinez, vb. I. Refl. (Rar) A se obișnui, a se deprinde cu ceva. ♦ Tranz. A avea obiceiul să..., a obișnui. (Atestat în forma îndatina) La noi, copiii de țărani, Moș Crăciun nu-ndatina să vină. BENIUC, V. 36. – Variantă: îndatina vb. I.