Definiția cu ID-ul 920670:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDĂRĂTNICIE, îndărătnicii, s. f. Încăpățînare, neînduplecare, îndîrjire, stăruință. Avea îndărătnicii pe care ți le-ai lămurit mai tîrziu. PAS, Z. I 173. Acolo, învățăturile trecutului și îndărătnicia din veac îl mîngîiau și-l întăreau, SADOVEANU, P. M. 138. Îndărătnicia a fost, poate, singura boală de care mi-amintesc să fi zăcut în zilele mele. HOGAȘ, M. N. 220. – Variantă: (regional) îndărăptnicie (SBIERA, P. 43) s. f.