Definiția cu ID-ul 920558:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCUNOȘTINȚARE, încunoștințări, s. f. Acțiunea de a încunoștința și rezultatul ei; aducere la cunoștință, înștiințare, informare, comunicare. Încunoștințarea publicului prin afișe.Această insultă ar trece sub tăcere, dacă ea nu ar fi pentru mine o încunoștințare că tu suferi. BOLINTINEANU, O. 454. ♦ (Concretizat) Aviz, scrisoare care conține o înștiințare. A primit o încunoștințare de la poștă.